Zahărul și produsele zaharoase – detalii suplimentare
În această categorie de alimente au fost incluse dizaharidele simple: zahărul ca atare și echivalentul în zahăr al unor produse zaharoase, cum sunt: dulcețurile, gemurile, bomboanele, ciocolata, biscuiții, rahatul sau prăjiturile diverse. Zahărul este alcătuit din zaharoză, un dizaharid format dintr-o moleculă de glucoză și una de fructoză. Fructoza este un îndulcitor mai intens decât zahărul și, de aceea, în dulciurile industriale este îndulcitorul cel mai frecvent întâlnit.
Deoarece zahărul conține doar zaharoză, toate produsele în compoziția cărora zahărul deține o pondere importantă sunt alimente cu un conținut dezechilibrat în macronutrienți. Consumul de zahăr și de produse zaharoase nu trebuie să depășească 10% din aportul energetic, deoarece excesul de consum al acestora este un factor important în apariția steatozei hepatice, a hipertensiunii arteriale, a diabetului și a altor boli metabolice.
O bună parte din aportul de zahăr sau de fructoză provine din băuturile îndulcite cu îndulcitori naturali sau artificiali; de aceea, se recomandă reducerea sau eliminarea acestora [21]. Majoritatea îndulcitorilor artificiali prezintă efectele adverse ale excesului de zahăr: favorizează unele forme de cancer, alterează microbiota intestinală), motiv pentru care nu se recomandă la nicio vârstă.
Singurii îndulcitori despre care se consideră că nu au efecte negative asupra organismului uman sunt cei din categoria poliolilor: stevia și eritritolul. Acesta din urmă are două treimi din puterea de îndulcire a zahărului, este aproape lipsit de calorii, nu afectează curbele glicemice și nu determină carii dentare.
Pentru îndulcirea alimentelor pot fi utilizate și dulciuri naturale. Printre cele cu efecte reduse asupra organismului se numără cele obținute din curmala integrală (sirop, zahar) și cele obținute din trestia de zahar integrală (zahăr și melasă), în cea mai mare parte datorate conținutului ridicat de fibre.
Deși sunt produse naturale, agavele, siropul de porumb, sirop de arțar și sirop de orez brun au proprietăți asemănătoare celorlalte produse zaharoase și consumul lor trebuie să fie controlat. Mierea este alcătuită în proporție de aproape 90% din dizaharide și, deși conține și minerale și vitamine, este recomandată în special dimineața sau la copiii care au o activitate fizică intensă.
Din alimentația copiilor fac parte și mixturile complexe de produse cu gust dulce care conțin lapte, ouă, unt, frișcă, fructe. Aceste mixturi conțin, pe lângă glucide, cantități notabile de proteine, lipide, vitamine și minerale [23].
În cazul ciocolatei și a altor preparate cu cacao trebuie avut în vedere că prezența oxalaților și a taninurilor poate reduce absorbția calciului, aspect important mai ales în cazul copiilor și adolescenților, la care necesarul de calciu este foarte crescut [28].
Pe lângă dezechilibrele nutriționale pe care le generează, consumul în cantitate mare al produselor zaharoase se asociază cu risc crescut pentru cariile dentare [2]. Nutriția prietenoasă pentru dantură (“tooth friendly”) include: apa, laptele, consumul de alimente bogate în vitamina B, în vitamină C, D, E și K, precum și în antioxidanți și minerale (calciu, fluor, fier, zinc).
De aceea, consumul de legume și fructe ajută inclusiv la menținerea sănătății dentare și gingivale. Sucurile naturale de fructe sunt acide și, de aceea, se recomandă diluarea lor. Nu este recomandat excesul de apă minerală, băuturile răcoritoare, inclusiv cele care conțin îndulcitori artificiali sau de produse zaharoase. De asemenea, nu este recomandat ca aceste băuturi să fie oferite copiilor între mese, deoarece vor reduce foamea și, prin aceasta, aportul de alimente bogate în nutrienți.
În concluzie, această grupă de alimente, atât de dorită de copii și cu calități organoleptice deosebite, are mai multe dezavantaje decât avantaje pentru starea de sănătate, motiv pentru care nu trebuie încurajat consumul acestora [22, 27]. Zahărul și produsele zaharoase practic nu ar trebui să existe în alimentație decât ocazional, adică o dată sau de două ori pe săptămână și în cantități mici.
Consumul acestora în cantitate mare se asociază cu riscul cariei dentare, obezității, diabetului zaharat și conduce în timp la instalarea unei dependențe (“pofta de dulce”). În scopul reducerii aportului acestor produse și pentru a evita formarea preferinței pentru alimente dulci, se va evita adaosul de zahăr la lichidele oferite copilului (ceai), se vor limita sau se vor evita ciocolata cu conținut scăzut de cacao, bomboanele, prăjiturile. Băuturile răcoritoare, la fel ca și dulciurile trebuie consumate numai ocazional. Excepție de la aceste restricții o reprezintă copiii și adolescenții care au o activitate fizică intensă, cum este practicarea unui sport sau alte activități care necesită consum mare de energie.